duminică, 8 noiembrie 2009

Sighisoara

Undeva lângă Sighişoara se găsea cetatea dacică Sandava, iar mai târziu o fortificaţie puternic întărită la Podmoale constituia Castrum Stenarum (sau Capistenarum) unde au fost descoperite cărămizi cu ştampila Legiunii a XIII-a Gemina, 26 de monede romane emise între 108- 248, opaiţe romane, inele de aur cu filigran etc.
Localitatea a fost întemeiată de colonişti germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitaţi să se aşeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra graniţele de est. În această periodă istorică oamenii de etnică germană au fost denumiţi ca saxoni, dar într-adevăr coloniştii germani, cunoscuţi ca "saşii din Transilvania" nu au nici o legătură cu saxonii din nordestul sau sudestul Germaniei. Aceşti colonişti primesc în folosinţă fundus regius (pământ crăiesc) şi se bucură de drepturi şi privilegii deosebite.
Cronicarul sighişorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus, 1607-1679) menţionează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighişoara era locuit, dar prima atestare documentară a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg"). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca "civitas" (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighişoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheş").
În decursul anilor cetatea Sighişoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcţia zidului cetăţii, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălţimea iniţială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălţat cu 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparţineau fiecare câte unei bresle) şi 4 bastioane. Actualmente (2009), mai există 9 turnuri şi trei bastioane.
Între anii 1431 şi 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighişoara, aşteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Ţării Româneşti. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighişoara Vlad Ţepeş.
În anul 1514, când războiul ţărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândeşte în aproape întreaga Transilvanie, ţăranii din jurul Sighişoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) şi îl omoară pe primarul Anton Polner şi pe soţia acestuia.
În anul 1601, cetatea este atacată şi prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar scapă cu viaţă cu plata unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutaţi", cum menţionează cronicarul Krauss.
În anul 1603, 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul este de 4000.
Între 1703-1711 are loc mişcarea anti-habsburgică din Ungaria şi Transilvania. Curuţii (anti-habsburgicii)- conduşi în regiunea Târnavelor de Vasile Neagu şi Bucur Câmpeanu- au atacat cetatea Sighişoara care era văzută ca fiind de partea lobonţilor (apărătorii imperiului habsburgic). După lupte grele, curuţii îşi dau seama că nu pot ocupa cetatea, şi se retrag.
Prin bătălia între trupele ţariste intervenţioniste şi armata revoluţionară ungară de pe câmpia dintre Sighişoara şi Albeşti din 19/31 iulie 1849, Sighişoara a intrat în istoria luptelor revoluţionare din sec. 19. În această bătălie a murit, printre alţii, poetul ungur Sándor Petőfi.
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Târnava Mare.
(sursa: Wikipedia)
(foto: Pozaru)


Sighişoara is a city and municipality on the Târnava Mare River in Mureş County, Romania. Located in the historic region Transylvania, Sighişoara has a population of 32,287 (2002)
During the 12th century, German craftsmen and merchants known as the Transylvanian Saxons were invited to Transylvania by the King of Hungary to settle and defend the frontier of his realm. The chronicler Krauss lists a Saxon settlement in the actual Sighiṣoara by 1191. By 1280 it was known by the Latin name of Castrum Sex, and by 1298 by the Saxon name of Schespurch resp. Schaesbrich. By 1337 Sighişoara had become a royal center for the kings, who awarded the settlement urban status in 1367 as the Civitas de Segusvar.
The city played an important strategic and commercial role at the edges of Central Europe for several centuries. Sighişoara became one of the most important cities of Transylvania, with artisans from throughout the Holy Roman Empire visiting the settlement. The German artisans and craftsmen dominated the urban economy, as well as building the fortifications protecting it. It is estimated that during the 16th and the 17th centuries Sighişoara had as many as 15 guilds and 20 handicraft branches. The Baroque sculptor Elias Nicolai lived in the city. The Wallachian prince Vlad Dracul (father of Vlad the Impaler (Dracula), who lived in exile in the town, let minted coins in the city (otherwise coinage was the monopoly of the Hungarian kings in the Kingdom of Hungary) and issued the first document listing the city's Romanian name, Sighişoara.
The city was the setting for George I Rákóczi's election as Prince of Transylvania and King of Hungary in 1631. Sighişoara suffered military occupation, fires, and plagues during the 17th and 18th centuries. Important source for the history of the 17th century Transylvania, for the period of 1606-1666, the records of Georg Kraus, the town's notary.
The nearby plain of Albeşti was the site of the Battle of Segesvár, where the revolutionary Hungarian army led by Józef Bem was defeated by the Russian army led by Luders on 31 July 1849. A monument was constructed in 1852 to the Russian general Skariatin, who died in the battle. The Hungarian poet Sándor Petőfi is generally believed to have been killed in the battle, and a monument was constructed in his honor at Albeşti in 1897. After World War I Sighişoara passed with Transylvania from Austria-Hungary to the Kingdom of Romania.
Central Sighişoara has preserved in an exemplary way the features of a small medieval fortified city, it has been listed by the UNESCO as a World Heritage Site. Each year, a Medieval Festival takes place in the old citadel in July.
(source: Wikipedia)
(photo: Pozaru)










































4 comentarii:

Sorin spunea...

Sighisoara,o alta localitate in care din pacate n-am ajuns!Sper sa reusesc cat de curand!Felicitari pentru fotografii!Imi plac tare mult!

mihaizzz spunea...

am si eu un post legat de Sighisoara ... : http://mihaizzz.blogspot.com/search/label/sighisoara .
dar parca al tau mi-a placut mai mult !

ideea este sa facem lumea sa intelega ca Romania nu este o tara bananiera !

bafta.

Pozaru' spunea...

@ So: luati-l pe Nata si porniti la drum. :) La primavara! ;)

Pozaru' spunea...

@ Mihai: am vazut postul si mi-a placut. Problema nu e ca strainii ne desconsidera...ci ca noi - romanii - o facem mai abitir ca ei !!!