miercuri, 30 iunie 2010

Aripi - Wings










Photo: Pozaru

luni, 28 iunie 2010

Curiozitate - Curiosity


Photo: Pozaru

sâmbătă, 26 iunie 2010

Fluturi (2) - Butterflyes (2)



















Photo: Pozaru

luni, 21 iunie 2010

Cetatea Enisala (Yeni-Sale sau Heracleea) - Enisala Fortress (Yeni-Sale or Heracleea)

Ruinele fortăreţei medievale Yeni-Sale (Enisala, Enişala, Heraclee sau Heraclia) se află la 2km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag. Istoria cetăţii şi a aşezării din apropiere este ilustrată şi de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat în limba lor rezultând Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuală a satului Enisala.
Cetatea este situată într-un complex arheologic cu numeroase vestigii din epoca neolitică până în evul mediu. Cercetările arheologice au fost începute în anul 1939 şi au continuat, cu mici întreruperi, în perioada anilor 1970-1998. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificaţiei, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârşitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor.
Cetatea a fost construită în scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe apă şi de pe uscat, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic şi a realităţilor istorice s-a emis ipoteza că singurii interesaţi de ridicarea unei cetăţi situată în cadrul sistemului de fortificaţii din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani câştigate din comerţ şi care erau deţinătorii monopolului navigaţiei pe Marea Neagră.
Cetatea Yeni-Sale are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozităţile masivului de calcar jurasic pe care este amplasată.
Zidurile de incintă, turnurile şi bastioanele cetăţii, parţial conservate şi restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălţime de 5 – 10m. Atrage atenţia, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porţii principale, de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu şi utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar şi în Ţările Române la Cetatea Neamţului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş şi la bisericile moldoveneşti ctitorite de Ştefan cel Mare.
În urma studierii portulanelor din secolele XIII – XIV, localitatea care apare sub numele de Bambola, Pampulo a fost edificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menţionată cu numele de Yeni-Sale în secolul al XV-lea, în cronica lui SüKrüllah.
Fortificaţia de la Enisala a făcut parte din lanţul de colonii genoveze care îngloba oraşele de la Gurile Dunării.
Între 1397 – 1418, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, cetatea a făcut parte din sistemul defensiv al Ţării Româneşti. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419/1420 aici a fost instalată o garnizoană militară otomană.
Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turceşti dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă şi Chilia (1484) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razelm de Marea Neagră, cetatea a fost abandonată. În secolul al XVI-lea aceasta nu mai corespundea intereselor strategice şi economice turceşti (otomane).
Materialele descoperite în urma cercetărilor arheologice şi mai ales monedele bizantine, genoveze, tătărăşti, moldovene, muntene sau turceşti atestă rolul militar, politic, administrativ şi economic pe care l-a îndeplinit cetatea.


The ruins of medieval fortress Yeni-Sale (Enisala, Enisala, Heracleea or Heraclitus) is located 2km from the town Enisala on a limestone hill that dominates the area lakes Babadag and Razim. The history of the city and the nearby settlement is illustrated by the names that it had: the Vicus Novus, Which translates into New Village at Novo Selo which the Turks took their resulting language Yeni-Sale which was derived from the actual name of the village Enisala.
The fortress is situated in a complex with numerous archaeological remains from the Neolithic to the Middle Ages. Archaeological investigations have been started in 1939 and continued with minor interruptions, during the years 1970-1998. Inhabited medieval corresponds two living levels. First, prior to fortification building, was dated on archaeological material from the late XIII - XIV century. The second level corresponds to the period raising the walls.
The fortress was built to military, defense and surveillance of roads on water and on land, in the second half of XIV century, which challenged the authority of the Danube. Based on construction techniques, archaeological material and historical realities hypothesized that only interested in building a city located in the system of fortifications in northern Dobrudja, directed towards the sea to control sea traffic were Genoese merchants who had large monies that were gained from trade and navigation on the Black Sea monopoly holders.
Fortress Yeni-Sale has an irregular polygonal plan, which follows massive convolutions from Jurassic limestone which is located.
Enclosure walls, towers and bastions, partially preserved and restored, stored in bulk on a height of 5 - 10m. Attention, particularly as a component architecture, the bastion main goal, of oriental origin, with double arch, seen frequently in the Middle Ages and used by Byzantine builders to various buildings in the Balkans but also in the Romanian city of Neamt, church of St. Nicholas Princely The Court of Arges and Moldovian churches built by Stephen the Great.
After studying portulanelor centuries XIII - XIV area that appears under the name Bambola, Pampulo was erected by the city Enisala. It was first mentioned by name Yen-His XV century, in chronicle of SüKrüllah.
Enisala fortification was part of the Genoese colony chain which encompassed the cities of Danube.
Between 1397 - 1418, during the reign of Mircea the Old, the city was part of the defensive system of the Romanian Country. After the conquest by the Turks in 1419/1420 Dobrogea here was installed Ottoman military garrison.
Subsequently, due to advance beyond the mouths of the Danube Turkish domination by Cetatea Alba and Chilia (1484) and due to the formation of sand seams separating Razelm Lake Black Sea, the city was abandoned. XVI century it no longer meets the strategic and economic interests of the Turkish (Ottoman).
Materials discovered during archaeological investigations and especially Byzantine coins, Genovese, tătărăşti, Moldavian, Wallachian role or attests Turkish military, political, administrative and economic city which he fulfilled.

                                                                           Cetatea

Cetatea vazuta de pe drumul dinspre Jurilovca

Panorama in interiorul cetatii

Turnul principal, ziduri si dealurile Babadagului

Drumul catre cetate

Panorama cetate si lac

Garofita

Panorama de la cetate catre satul Enisala si lacul Razim

Text: Wikipedia
Photo: Pozaru