Ceata apare peste inimile fierbinti, peste sufletele calde, peste durerea traiului de zi cu zi, insa toate au un inceput si un sfarsit. Privesc drapelul si falfaitul sau ma indeamna sa lupt pentru ce este bine, sa alung raul si sa cred in binele acestei natiuni de oameni frumosi ce-si doresc decenta de a o duce bine. LA MULTI ANI ROMANE! LA MULTI ANI ROMANIA!
Nu vad niciunde o poza cu cozonac si nici cu carafa cu vin fiert nu vad. E motiv pentru o critica adevarata :D
Amu, Romania nu e a mea. Sincer, nu pot sa definesc Romania sau China sau Patagonia.
Atunci, ce pot sa sarbatoresc astazi ? Viata. Atat pot sa sarbatoresc azi, ieri sau maine. Numai Viata poate fi sarbatorita. Restul sunt numai etichete umane puse vremelnic pe zone sau popoare.
Pe blogul meu n-o sa vezi cozonac, Spiridusule! :D
Insa Romania e a ta la fel cum e si a mea. Romania trebuie sarbatorita in fiecare zi, pentru ca merita. Eu asa simt... Sunt sigur ca poti defini Romania, doar aici iti traiesti VIATA! Si VIATA o sarbatoresti in fiecare zi. Indiferent de "eticheta" pe care i-o pui fiecarei zile.
Imi pare rau ca tu nu simti la fel ca mine, sincer. Pacat...
Ce simti tu ? Privind la tine, vad entuziasmul. Amu, singura diferenta intre entuziasmul tau si al meu este ca tu il legi de Romania, eu nu il leg de nimic.
Dar aceasta atitudine nu face entuziasmul tau mai neadevarat sau altfel. E minunat ca simti ce simti.
Totusi, eu am un avantaj: daca maine Romania dispare, eu raman cu entuziasmul. Dar tu cum ai sa fii atunci ? Iti spun eu: ai sa fii daramat si numai cu greu o sa iti revii, asta daca o sa ai norocul sa intalnesti pe cineva ca mine (nu e o lauda, poate fi oricine altcineva) care sa te ridice de jos.
Inlocuieste Romania in ce am comentat mai sus cu orice altceva: familie, firma, popor, si tot asa. Orice te entuziasmeaza in afara vietii te poate dobora atunci cand dispare. De ce sa nu legi entuziasmul de este etern ?
Din ceea ce ai scris inteleg ca tu astepti sa faca tara ceva pentru tine. Pacat! Eu vreau si incerc sa fac ceva pentru tara asta. Si ca mine sunt multi. E adevarat ca multi se complac in starea de astepare, dar e bine? Sunt oameni destepti, in putere dar asteapta. Ce anume? Tu ce astepti? Sa dispara Romania ca sa demonstrezi ca ai avut drepate? Ciudat mod de a vedea lucrurile. Iar daca o sa ajung jos...probabil ca acolo imi este locul (dar nu voi accepta asta si o voi lua de la inceput).
Imi aduc aminte de o postare de-a mea despre critica. Vezi cum apar ideile ?
Eu nu astept nimic de la tara. Sa faca sau sa nu faca ceva (pentru mine). Ce ar putea sa faca ?
Cu toate ca eu arat asa, delasator, eu sunt in permanenta activ, chiar daca nu par asa. Nu este o singura zi in care sa stau. Ca nu se vede, e alta discutie. Nici drumul fotonului nu se vede decat atunci cand loveste un perete.
Cu disparitia Romaniei e alta discutie. Romania o sa dispara, nu ca sa imi dea mie dreptate (sa fiu sincer, chiar imi pare rau vazand ceea ce vad), ci ca o consecinta fireasca a modului in care traiesc oamenii. Parca am vorbit la mine pe blog de disparitia statului si a poporului roman. Incalcam legile vietii si nimanui nu ii este permis asa ceva; nu e vorba de alte cauze.
Ce te rog, nu lua acel "ajuns jos" ca o cadere sau infrangere. Nu e deloc asa. O sa simti pierderea unui reper. Si atunci, nevoit fiind, o sa iti cauti altul. Ca atunci cand ai terminat liceul. Nu ai mai avut unde sa mergi, cu toate ca poate ai ramas in relatii bune cu 1, 2 sau mai multi colegi. Nu mai era / este la fel.
Oi fi eu un ciudat in asta lume, insa, ma intristeaza citind astfel de ganduri din partea unui om cult... Pozarule, amandoi avem ceva nemtesc in noi si cu toate acestea ne iubim aceasta tarisoara blamata de catre unii copii ai iei pur sange...pacat!
@ Dara O sa ma opresc aici, cu inima indoita pentru ca nu s-a spus tot. Dar nu vreau sa intru in polemica cu tine. Chiar daca tu o consideri doar o simpla discutie amicala, eu n-o pot privi asa. Si nici nu e locul potrivit...
@ Paul Toti suntem ciudati intr-un fel sau altul. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa spunem ce avem de spus si sa facem ce avem de facut. Parerile si "comportamentul" multora nu ma pot face sa-mi schimb eu ideile sau modul de a fi, de a trai, de a simti.
Abia astept sa stam de vorba la un pahar de Schnapps...sau orice altceva. Tot ceea ce conteaza e prietenia.
Chiar daca Romania va disparea, va disparea de pe harta. Insa nimic nu ne impiedica sa simtim romaneste si sa-i invatam si pe urmasii nostri sa simta la fel. Iar Romania e acolo oriunde m-as afla, Romania e in sufletul meu. Iar sufletul meu nu este virtual!
Nu vreau sa intru in polemica. Dar nu ma pot abtine sa nu spun ceea ce gandesc in clipa de fata, cu privire la acest subiect.
Romania nu va disparea atata timp cat sunt romani care isi iubesc neconditionat tara, care, indiferent de etnia si religia in care s-au nascut, isi iubesc tara. Romania nu va disparea atata timp cat mai exista oameni, romani, care din diferite motive au ales drumul pribegiei si care plang de cate ori se gandesc la tarisoara pe care au parasit-o. Sunt foarte multi, credeti-ma! Romania nu va disparea atata timp cat exista romani in Ardeal, atata timp cat exista supravietuitori si urmasi ai acestora, ai atrocitatilor hortiste din Ardeal, din 1940, atata timp cat mai exista un Dan Purec, care prin conferintele dumnealui aduna sali pline de tineri, care cred in Romania si in sufletul romanesc,atata timp cat romanii sunt prin esenta lor crestini si neamul romanesc a dat crestinatii cei mai multi sfanti martiri,un Stefan cel Mare si Sfant, un Constantin Brancoveanu, si sutele de martiri din puscariile comuniste! Romania va supravietui, macar si pentru ca eu, o simpla romanca, mi-am invatat fiica sa-si iubeasca tara si adevaratele valori umane pe care le-a dat de-a lungul veacurilor aceasta tarisoara greu incercata! Si nu in ultimul rand, atata timp cat vor exista oameni care vor spune "mi-e dor" si vor "doini", Romania si spiritul romanesc nu va disparea! Vor dainui etern!
25 de comentarii:
La multe milenii Romanie draga!
Superb drapelul tău Cristi.Aşa arată acum România...în "ceaţă".La mulţi ani române!
Ceata apare peste inimile fierbinti, peste sufletele calde, peste durerea traiului de zi cu zi, insa toate au un inceput si un sfarsit.
Privesc drapelul si falfaitul sau ma indeamna sa lupt pentru ce este bine, sa alung raul si sa cred in binele acestei natiuni de oameni frumosi ce-si doresc decenta de a o duce bine.
LA MULTI ANI ROMANE! LA MULTI ANI ROMANIA!
Cam bate vantul peste Romania ta :D
La multi ani romane, Romania!
Fain drapelul nostru!
@ Dili
La cat mai multe, surioara draga!
@ Lully
Ceata a fost in ziua aceea, nu cred ca Romania e "in ceata". Sau daca este va iesit cat de repede.
@ Paul
Asa e, Paul!
LA MULTI ANI, ROMANULE! LA MULTI ANI ROMANIA!
@ Darael
Nu cumva e si Romania ta? Sau tu traiesti intr-alta lume, spiridusule? Iar vantul va bate in orice colt al lumii ne-am afla.
Iti doresc si tie LA MULTI ANI, chiar daca te vad atat de...detasat de aceasta tarisoara!
Toate cele bune!
LA MULTI ANI, Florena!
Frumoasa seria de imagini/diapozitive , mi-a placut . Cateva le stiu , altele noi .
Iti multumesc mult pentru vizita, Argenna! O seara frumoasa!
Am aparut cu critica.
Nu vad niciunde o poza cu cozonac si nici cu carafa cu vin fiert nu vad. E motiv pentru o critica adevarata :D
Amu, Romania nu e a mea.
Sincer, nu pot sa definesc Romania sau China sau Patagonia.
Atunci, ce pot sa sarbatoresc astazi ? Viata. Atat pot sa sarbatoresc azi, ieri sau maine. Numai Viata poate fi sarbatorita. Restul sunt numai etichete umane puse vremelnic pe zone sau popoare.
Pe blogul meu n-o sa vezi cozonac, Spiridusule! :D
Insa Romania e a ta la fel cum e si a mea. Romania trebuie sarbatorita in fiecare zi, pentru ca merita. Eu asa simt... Sunt sigur ca poti defini Romania, doar aici iti traiesti VIATA! Si VIATA o sarbatoresti in fiecare zi. Indiferent de "eticheta" pe care i-o pui fiecarei zile.
Imi pare rau ca tu nu simti la fel ca mine, sincer. Pacat...
Ce simti tu ? Privind la tine, vad entuziasmul. Amu, singura diferenta intre entuziasmul tau si al meu este ca tu il legi de Romania, eu nu il leg de nimic.
Dar aceasta atitudine nu face entuziasmul tau mai neadevarat sau altfel. E minunat ca simti ce simti.
Totusi, eu am un avantaj: daca maine Romania dispare, eu raman cu entuziasmul. Dar tu cum ai sa fii atunci ? Iti spun eu: ai sa fii daramat si numai cu greu o sa iti revii, asta daca o sa ai norocul sa intalnesti pe cineva ca mine (nu e o lauda, poate fi oricine altcineva) care sa te ridice de jos.
Inlocuieste Romania in ce am comentat mai sus cu orice altceva: familie, firma, popor, si tot asa. Orice te entuziasmeaza in afara vietii te poate dobora atunci cand dispare. De ce sa nu legi entuziasmul de este etern ?
* erata: "de ce este etern". Imi era gandul la cozonac :))
Din ceea ce ai scris inteleg ca tu astepti sa faca tara ceva pentru tine. Pacat! Eu vreau si incerc sa fac ceva pentru tara asta. Si ca mine sunt multi. E adevarat ca multi se complac in starea de astepare, dar e bine? Sunt oameni destepti, in putere dar asteapta. Ce anume? Tu ce astepti? Sa dispara Romania ca sa demonstrezi ca ai avut drepate? Ciudat mod de a vedea lucrurile. Iar daca o sa ajung jos...probabil ca acolo imi este locul (dar nu voi accepta asta si o voi lua de la inceput).
Imi aduc aminte de o postare de-a mea despre critica. Vezi cum apar ideile ?
Eu nu astept nimic de la tara. Sa faca sau sa nu faca ceva (pentru mine). Ce ar putea sa faca ?
Cu toate ca eu arat asa, delasator, eu sunt in permanenta activ, chiar daca nu par asa. Nu este o singura zi in care sa stau. Ca nu se vede, e alta discutie. Nici drumul fotonului nu se vede decat atunci cand loveste un perete.
Cu disparitia Romaniei e alta discutie. Romania o sa dispara, nu ca sa imi dea mie dreptate (sa fiu sincer, chiar imi pare rau vazand ceea ce vad), ci ca o consecinta fireasca a modului in care traiesc oamenii. Parca am vorbit la mine pe blog de disparitia statului si a poporului roman. Incalcam legile vietii si nimanui nu ii este permis asa ceva; nu e vorba de alte cauze.
Ce te rog, nu lua acel "ajuns jos" ca o cadere sau infrangere. Nu e deloc asa. O sa simti pierderea unui reper. Si atunci, nevoit fiind, o sa iti cauti altul. Ca atunci cand ai terminat liceul. Nu ai mai avut unde sa mergi, cu toate ca poate ai ramas in relatii bune cu 1, 2 sau mai multi colegi. Nu mai era / este la fel.
Oi fi eu un ciudat in asta lume, insa, ma intristeaza citind astfel de ganduri din partea unui om cult...
Pozarule, amandoi avem ceva nemtesc in noi si cu toate acestea ne iubim aceasta tarisoara blamata de catre unii copii ai iei pur sange...pacat!
@ Paul - vreau sa vad cana cu punch nemtesc; ma tot uit in jur si nu o gasesc :D
Mi-ar fi drag intr-o zi sa pot inchina chiar si o halba de bere impreuna toti trei, asa, ca intre prieteni...ca buni romani!
@ Dara
O sa ma opresc aici, cu inima indoita pentru ca nu s-a spus tot. Dar nu vreau sa intru in polemica cu tine. Chiar daca tu o consideri doar o simpla discutie amicala, eu n-o pot privi asa. Si nici nu e locul potrivit...
@ Paul
Toti suntem ciudati intr-un fel sau altul. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa spunem ce avem de spus si sa facem ce avem de facut. Parerile si "comportamentul" multora nu ma pot face sa-mi schimb eu ideile sau modul de a fi, de a trai, de a simti.
Abia astept sa stam de vorba la un pahar de Schnapps...sau orice altceva. Tot ceea ce conteaza e prietenia.
Toate cele bune!
@ Pentru toti dar in special pt Darael
Chiar daca Romania va disparea, va disparea de pe harta. Insa nimic nu ne impiedica sa simtim romaneste si sa-i invatam si pe urmasii nostri sa simta la fel. Iar Romania e acolo oriunde m-as afla, Romania e in sufletul meu. Iar sufletul meu nu este virtual!
La toti de bine!
Nu vreau sa intru in polemica. Dar nu ma pot abtine sa nu spun ceea ce gandesc in clipa de fata, cu privire la acest subiect.
Romania nu va disparea atata timp cat sunt romani care isi iubesc neconditionat tara, care, indiferent de etnia si religia in care s-au nascut, isi iubesc tara.
Romania nu va disparea atata timp cat mai exista oameni, romani, care din diferite motive au ales drumul pribegiei si care plang de cate ori se gandesc la tarisoara pe care au parasit-o. Sunt foarte multi, credeti-ma!
Romania nu va disparea atata timp cat exista romani in Ardeal, atata timp cat exista supravietuitori si urmasi ai acestora, ai atrocitatilor hortiste din Ardeal, din 1940, atata timp cat mai exista un Dan Purec, care prin conferintele dumnealui aduna sali pline de tineri, care cred in Romania si in sufletul romanesc,atata timp cat romanii sunt prin esenta lor crestini si neamul romanesc a dat crestinatii cei mai multi sfanti martiri,un Stefan cel Mare si Sfant, un Constantin Brancoveanu, si sutele de martiri din puscariile comuniste!
Romania va supravietui, macar si pentru ca eu, o simpla romanca, mi-am invatat fiica sa-si iubeasca tara si adevaratele valori umane pe care le-a dat de-a lungul veacurilor aceasta tarisoara greu incercata!
Si nu in ultimul rand, atata timp cat vor exista oameni care vor spune "mi-e dor" si vor "doini", Romania si spiritul romanesc nu va disparea! Vor dainui etern!
Trimiteți un comentariu